Ceea ce s-a întâmplat în Turcia este un eveniment negru și nefericit!
În primul rând evenimentul petrecut acolo este unul cât se poate de nefericit pe care nimeni nu și l-ar dori să îl trăiască vreodată.
Mai mult ca niciodată Turcia are nevoie de suport, moral , fizic, ajutoare, dar mai ales sprijin emoțional.
Fără un grad de ipocrizie, situația pe care o traversează Turcia acum, ar trebui să ne dea puțin de gândit.

Căderea construcțiilor din Turcia
Calitatea construcțiilor
După cum putem vedea în anumite poze, nu toate clădirile au căzut la acest cutremur.
Adică, nu ai cum să ai un asemenea cutremur de o asemenea anvergură, să vezi blocul căzut la pământ și cel de lângă el în picioare.
Aici apare un semn de întrebare.
Calitatea construcțiilor

De ce un astfel de cutremur, a reușit să pună jos niște blocuri (cele cu roșu) și ( cele cu verde ) altele au rămas în picioare.
Una dintre explicații ar fi calitatea construcțiilor, plecând de la materiale și până la corupție.
Să fie ăsta un semnal de alarmă?
DA! un mare DA!
Nu ai cum să ai blocuri pe un amplasament relativ mic, și unele să cadă altele nu.
DA, problema este la cum au fost construite acele imobile!
Auzeam astăzi în discuția de la Europa FM despre acest subiect, fix asta, că una din problemele de care se știe în Turcia este abaterea de la standarde, și din prisma corupției calitatea inferioară în domeniul construcțiilor.
Ca idee, Turcia a mai fost lovită de mari cutremure, și aici nu vorbim doar despre cel mai mare cutremur al Turciei din 1939, vorbim despre unul mai recent.
Unul din marile cutremure mai recente ale Turciei este cel din 1999 , care după producerea sa a dat drumul unor mari anchete.
Mai toate care au fost pe zone împărțite au condus spre același lucru: corupție și abatere de la normele de construire.
În 1999, Turcia a fost lovită de unul dintre cele mai grave dezastre naturale din istoria sa, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 în regiunea din jurul orașului industrial Izmit, situat în nord-vestul țării, a provocat moartea a peste 17.000 de persoane.
Despre cutremurul din Turcia din 1999
Turcia studiu de caz
Din fericire pentru România, dar mai ales pentru baza de date cu privire la percepția cutremurelor, dar și al modului de prevenire și salvare, Turcia poate fi un studiu de caz solid.

Înainte de ori prevestiri ale cutremurelor unele aberante, mama Omida și Mărmureanu.
Ceea ce se întâmplă acum în Turcia va putea reprezenta o bază de date clară.
Ce poate face România în acest caz?
În primul rând să se implice activ în operațiunea de salvare.
Ceea ce am și înțeles că se întâmplă deja, conform știrilor unde am văzut că Raed Arafat a trimis deja 3 aeronave cu 60 de medici și alți specialiști în căutare și salvare.
Astfel de operațiuni sunt foarte importante, deoarece la final pot aduce ,,acasă” o experiență ce poate fi atent analizată și diseminată în cursuri de specialitate
România în primă fază în acest moment poate fi alături de Turcia, cu ajutoare, suport moral și psihologic.
După ce se vor mai liniștii apele, orașele care pot fi cel mai afectate de un potențial cutremur, ar trebui suspuse la anumite exerciții.
Exerciții cu rol de Prevenție, și aici mă refer la orice altceva decât alarmele de pe blocuri și 112.
București spre exemplu, va fi unul din cele mai decimate orașe, și la ora actuală se știe că va fi dărâmat mult mai mult decât la cutremurul din 77.
În București ar fi necesare niște exerciții despre metode de regrupare a oamenilor în eventuale tabere de campanie și prim ajutor.
Ar fi necesare și aplicații despre comportament în cazul unor astfel de situații neprevăzute, dar și despre kit-ul de urgență pe care ar trebui să îl avem cu toții bine pus în casa noastră.
De ce spun asta ?!
Pai pentru ca București in primă fază!
Nu, nu voi face paralelă cu cutremurul din 77 pentru că nu ar mai face sens.
Aș vrea să facem o paralelă cu o situație similară ce ar putea apărea într-un mod neanunțat și la noi!
Avem în Bucuresti zone cu țesut construit, țesut de categorie istorică, ce ar putea cădea fără prea mult efort.

Nu mai zic de modul inventariere al mediului construit, care dacă există sigur este ,,bine “ administrat.
Nu am văzut un plan de intervenție solid pentru zonele ,,roșii “ din Bucuresti.
Astfel încât sa ne dam seama ce ar putea fi făcut, și care ar fi Pre-estimarea de victime și decese, dinainte de a se fi întâmplat!
De ce nu se face asta !!?! Păi pentru că poate nu ne place să știm de lucrurile ,,negre” in mod anticipat ?
Ma gândesc doar la oamenii, familiile, mulți dintre acestia bătrâni fiind, ce locuiesc in clădirile istorice din buricul târgului Bucuresti.
Cum se poate preveni dezastrul unui cutremur în București
O prima soluție ce ar fi putut fi rezolvată administrativ vorbind era de a reabilita tot fondul construit.
Expertizat ca fiind o problema pentru un seism serios ( da da da, s-au început multe astfel de demersuri, însă numai pe proiect putem știi ca au fost, și dacă au fost bine făcute…).
O altă măsură ar fi fost relocarea locuințelor din zonele ,,roșii” în locuințe noi, poate chiar în zone noi construite.
Ce se poate face cu centrul vechi al Bucureștiului ?
Conversia funcțională era o variantă, și aici mă refer la transformarea imobilelor vechi, în imobile cu funcțiuni simple, puțin populate fără locuire permanentă, și libere pe cât se poate posibil noaptea.
Asta ar fi însemnat apariția multor galerii de artă, muzee,biblioteci etc, nu de alta dar prin astfel de funcțiuni nu prea se înghesuie lumea …
Revenind, cred ca ar trebui să ne uităm cu atentie la ceea ce s-a întâmplat in Turcia, dar si la operațiunile de salvare care au loc chiar in acest moment.
Ar fi bine să ne punem niște probleme, noi ce am face ?
Ce putem face noi pentru siguranță în caz de cutremur ?
Măsuri de pregătire a locuinţei în caz de cutremur:
- odată cu mutarea în casă nouă sau la prima zugrăvire sau reamenajare, regândiţi mobilarea casei dumneavosatră: nu aglomeraţi spaţiile cu diverse piese instabile la seism în vecinătatea locurilor în care vă petreceţi multe ore cu familia!
- identificaţi mobilierul auxiliar și obiectele grele care atârnă peste paturi, canapele, mese, și care pot cădea peste acestea, înlocuiţi-le cu altele mai ușoare, fixaţi-le să nu se deplaseze, astfel încât să nu pericliteze viaţa sau integritatea corporală. În cazul unor oscilaţii, anumite obiecte de design precum: lămpi grele, lustre, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc., pot să cadă foarte ușor;
- asiguraţi piesele grele de mobilier suprapuse și înalte, prin prindere de un perete, sau de o grindă solidă, mai ales dacă locuiţi la etajele superioare unde oscilaţiile sunt mai puternice;
- fixaţi televizoarele, calculatoarele, monitoarele și imprimantele, amplasaţi aparatele casnice mai grele sau cele pe rotile (ex. mașini de spălat, frigidere, etc.), astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau apartament, spre a nu bloca accesul, prin deplasare, în cazul unui seism;
- limitaţi deplasările aparatelor casnice mari prin fixare, în așa fel încât, în caz de cutremur, racordurile să nu sufere deteriorări;
- amplasaţi obiectele fragile și valoroase într-un loc
jos și sigur, depozitaţi vasele care conţin chimicale
sau combustibili în dulapuri în care să nu se poată
răsturna, în încăperi în care nu se locuiește și unde nu există pericol de contaminare și incendiu; - asiguraţi ușile dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;
- procuraţi și amplasaţi în locuinţă cel puţin un stingător de incendiu, depozitat într-un loc cunoscut și accesibil în orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu și exersaţi modalitatea în care se utilizează.


Măsurile privind pregătirea individuală și a familiei pentru a face faţă unui seism se referă la:
- protecţia în locuinţă, prin cunoașterea locurilor de adăpostire pentru protecţie în timpul seismului, cum ar fi: tocul ușii, o zonă depărtată de ferestre, lângă un perete structural rezistent, locul de sub o grindă, masă ori un birou sub care se poate intra ușor; această recomandare implică o cunoaștere în prealabil a acelor elemente rezistente, apelând și la sfaturile unui specialist atestat;
- protecţiaindividualășidegrup(familie),princunoașterearegulilordecomportareraţionalăîncazde cutremur;
- protecţia în clădire prin cunoașterea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor pentru electricitate, a robinetelor generale și locale pentru apă și gaze și modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să poată fi luate măsurile minime de intervenţie de urgenţă (închidere/deschidere);
- necesitatea ca fiecare locatar să aibă o trusă de scule adecvată pentru deblocări, iar în biroul asociaţiei de proprietari sau la administraţia imobilului să existe unelte și scule pentru intervenţii la reţelele de gaze și apă sau pentru deblocări ușoare;
Rucsacul de cutremur
- depozitarea într-un loc cunoscut a unei rezerve de alimente uscate și de conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio și baterii utilizabile în caz de urgenţă, telefon mobil;
- obișnuinţa ca oamenii să se protejeze și atunci când se află în diferite situaţii (în concediu, în altă localitate, la spectacole, în vizită, etc.).
- protecţia în zona învecinată locuinţei, prin efortul fiecărui proprietar, locatar sau chiriaș, adult sau minor, de a reţine particularităţile localităţii, cartierului, împrejurimilor locuinţei și ale drumului pe care se deplasează zilnic la serviciu, la școală, cumpărături sau la alte activităţi, având în vedere eventualele pericole descrise în cele ce urmează:
- căderea unor elemente de construcţii nestructurale (ziduri, cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, coșuri de fum, cornișe, parapeţi, etc.);
- spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte care au mari suprafeţe vitrate;
- căderea unor obiecte(ex.antene de radio,TV,antene de satelit,etc.);
- producerea de incendii,căderea unor stâlpi și linii electrice;
- alunecări de teren,avalanșe în zona muntoasă,lichefierea unor terenuri nisipoase;
- Pentru a nu rămâne într-un caz extrem, cu locuinţa avariată din lipsă de fonduri pentru reparaţii sau consolidări, este recomandată încheierea unui contract de asigurare a clădirii, a locuinţei, prin una din societăţile de asigurare, pentru a recupera pagubele în cazul în care clădirea/locuinţa este afectată în urma unui cutremur și altor efecte colaterale.
Comportamentul pe durata unei mișcări seismice
- Cutremurele de pământ se declanșează brusc, au o perioadă de acţiune scurtă în timp( de cca. 20-90 secunde, în funcţie de tipul și mărimea cutremurului, tipul clădirii și amplasamentului, amplificările posibile, etc.)
- Seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari și pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, senzaţii dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea într-un spaţiu în care mobilierul se mișcă, se aud zgomote ciudate și uneori se întrerupe iluminatul.
- Cu toate acestea, locuitorul unei clădiri nu trebuie să se lase copleșit, ci trebuie să își propună să nu intre în panică (numărând de exemplu, rar, până la 100).
Comportamentul construcțiilor la cutremur
- Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasă.
- De asemenea, chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau de la parterul unei locuinţe ar fi în principiu posibilă și fezabilă (în special pentru persoane tinere), afară sunt multe alte riscuri: pot cădea calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje, etc.
- În astfel de momente, populaţia trebuie să rămână în locuinţe, departe de ferestrele care se pot sparge și pot produce accidente, trebuie să se adăpostească sub o grindă, un toc de ușă solid, sub un birou sau o masă care sunt cunoscute dinainte ca fiind suficient de rezistente; acestea pot feri oamenii de căderea diverselor obiecte-mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale, etc.
- În lipsa unor astfel de posibilităţi, oamenii se pot proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu faţa în jos, iar cu palmele împreunate trebuie să își protejeze capul, ceafa, sub tocul ușii (care este într- adevăr solid și eficient, numai în clădirile de zidărie) sau într-o zonă sigură, dar și îndepărtată de pereţi exteriori care se pot desprinde sau ferestre care se pot sparge.
- Când are loc un cutremur puternic, oamenii nu trebuie să alerge înspre stradă, ci să se deplaseze calm spre locuri deschise și, totodată, să își calmeze familia și persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii.



Rucsacul de cutremur și urgențe
Noi ce am putea face in mod individual ? (Rucsacul de urgență este răspunsul)

Listă rucsac de cutremur
- apă (minim 4 litri)
- alimente ușoare și neperisabile, biscuiți, batoane energizante etc.;
- trusă de prim ajutor;
- pătură;
- aparat de radio cu baterii;
- lanternă;
- baterii de rezervă;
- fluier;
- articole de igienă personală: săpun, pastă și periuță de dinți, hârtie igienică;
- agendă cu numere de telefon importante

Să încercati să faceți un Exercițiu al minții, un exercitiu de imaginație cu centrul Bucureștiului pus jos…..