Măsurile privind pregătirea individuală și a familiei pentru a face faţă unui seism se referă la:

• protecţia în locuinţă, prin cunoașterea locurilor de adăpostire pentru protecţie în timpul seismului, cum ar fi: tocul ușii, o zonă depărtată de ferestre, lângă un perete structural rezistent, locul de sub o grindă, masă ori un birou sub care se poate intra ușor; această recomandare implică o cunoaștere în prealabil a acelor elemente rezistente, apelând și la sfaturile unui specialist atestat;
• protecţiaindividualășidegrup(familie),princunoașterearegulilordecomportareraţionalăîncazde cutremur;
• protecţia în clădire prin cunoașterea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor pentru electricitate, a robinetelor generale și locale pentru apă și gaze și modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să poată fi luate măsurile minime de intervenţie de urgenţă (închidere/deschidere);
• necesitatea ca fiecare locatar să aibă o trusă de scule adecvată pentru deblocări, iar în biroul asociaţiei de proprietari sau la administraţia imobilului să existe unelte și scule pentru intervenţii la reţelele de gaze și apă sau pentru deblocări ușoare;

Rucsacul de cutremur

• depozitarea într-un loc cunoscut a unei rezerve de alimente uscate și de conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio și baterii utilizabile în caz de urgenţă, telefon mobil;
• obișnuinţa ca oamenii să se protejeze și atunci când se află în diferite situaţii (în concediu, în altă localitate, la spectacole, în vizită, etc.).
• protecţia în zona învecinată locuinţei, prin efortul fiecărui proprietar, locatar sau chiriaș, adult sau minor, de a reţine particularităţile localităţii, cartierului, împrejurimilor locuinţei și ale drumului pe care se deplasează zilnic la serviciu, la școală, cumpărături sau la alte activităţi, având în vedere eventualele pericole descrise în cele ce urmează:
  • căderea unor elemente de construcţii nestructurale (ziduri, cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, coșuri de fum, cornișe, parapeţi, etc.);
  • spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte care au mari suprafeţe vitrate;
  • căderea unor obiecte(ex.antene de radio,TV,antene de satelit,etc.);
  • producerea de incendii,căderea unor stâlpi și linii electrice;
  • alunecări de teren,avalanșe în zona muntoasă,lichefierea unor terenuri nisipoase;
• Pentru a nu rămâne într-un caz extrem, cu locuinţa avariată din lipsă de fonduri pentru reparaţii sau consolidări, este recomandată încheierea unui contract de asigurare a clădirii, a locuinţei, prin una din societăţile de asigurare, pentru a recupera pagubele în cazul în care clădirea/locuinţa este afectată în urma unui cutremur și altor efecte colaterale.

Comportamentul pe durata unei mișcări seismice

• Cutremurele de pământ se declanșează brusc, au o perioadă de acţiune scurtă în timp( de cca. 20-90 secunde, în funcţie de tipul și mărimea cutremurului, tipul clădirii și amplasamentului, amplificările posibile, etc.)
• Seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari și pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, senzaţii dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea într-un spaţiu în care mobilierul se mișcă, se aud zgomote ciudate și uneori se întrerupe iluminatul.
• Cu toate acestea, locuitorul unei clădiri nu trebuie să se lase copleșit, ci trebuie să își propună să nu intre în panică (numărând de exemplu, rar, până la 100).

Comportamentul construcțiilor la cutremur

• Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasă.
• De asemenea, chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau de la parterul unei locuinţe ar fi în principiu posibilă și fezabilă (în special pentru persoane tinere), afară sunt multe alte riscuri: pot cădea calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje, etc.
• În astfel de momente, populaţia trebuie să rămână în locuinţe, departe de ferestrele care se pot sparge și pot produce accidente, trebuie să se adăpostească sub o grindă, un toc de ușă solid, sub un birou sau o masă care sunt cunoscute dinainte ca fiind suficient de rezistente; acestea pot feri oamenii de căderea diverselor obiecte-mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale, etc.
• În lipsa unor astfel de posibilităţi, oamenii se pot proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu faţa în jos, iar cu palmele împreunate trebuie să își protejeze capul, ceafa, sub tocul ușii (care este într- adevăr solid și eficient, numai în clădirile de zidărie) sau într-o zonă sigură, dar și îndepărtată de pereţi exteriori care se pot desprinde sau ferestre care se pot sparge.
• Când are loc un cutremur puternic, oamenii nu trebuie să alerge înspre stradă, ci să se deplaseze calm spre locuri deschise și, totodată, să își calmeze familia și persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii.